Excursie la stana
Excursia la stana se desfasoara in principal pe traseul turistic Vaideeni (610m) – Valea Plaiului – Fântâna din Plai (850m) – Muntele Marginea – Coasta Lacurilor((1740m) –Sub Vf. Nedeia - Şaua Gropiţa – Poiana Târnovu Mic (1500m) – Stâna Târnovu Mare (1600m) – Ciunget (650m) Munţii Căpăţânii, judeţul Vâlcea
Excursia se face cu masini de teren. Drumul pana la stana cu masina dureaza aproxmativ 2 ore. Pe traseu se pot vedea diverse obiective turistice precum si minunate peisaje montane. Pentru cateva din obiectivele turistice care se pot vizita redam mai jos cateva legende pastrate din mosi stramosi.
La sosirea la stana, dupa vizitarea acesteia si prezentarea atelierelor de preparat branza telemea din lapte obtinut de pe pasunile montane, turistii pot beneficia de o masa ciobaneasca cu produse preparate la stana. Drumul de intoarcere spre pensiune dureaza aproximativ 2 ore cu optiuni de oprire in locurile cele mai pitoresti.
Descriere traseu:
Traseu principal, magistral, de legătură între localitatea Vaideeni şi satul Ciunget (Valea Latoriţei şi Valea Lotrului cu Staţiunea Voineasa. Grad de dificultate mare (diferenţă de nivel la urcare 610-2130m; 2130-650m la coborâre. Se recomandă vara şi toamna (accesibil şi iarna drumeţilor cu experienţă în turele de iarnă, obligatoriu în două etape).
Nivel de echipare - de complexitate mediu.
Durata: 13-15 ore - pentru drumeti (se poate împărţi în două etape cu înoptare la refugiul de la Coasta Lacurilor.
Marcaj: bandă albastră
Descriere: Traseul se derulează pe vechiul Plai ciobănesc al Nedeiului prin care ciobanii ajungeau, pornind din Vaideeni, la Vf. Nedeia unde se ţinea şi celebra nedeie (de Sânzâiene – 24 iunie), iar mai departe spre stânele din târnovu Mare şi Târnovu Mic, Huluzu, Turcinu, sau treceau Latoriţa spre Vf. Puru, Boarneşu, Zănoguţa, Miru sau şi mai departe în Munţii Lotrului. Este un traseu lung de circa 36 km şi se recomandă parcurgerea în două etape.
Traseul porneşte din centrul localităţii Vaideeni (Primărie) şi se derulează pe şosea spre nord urmărind apa Luncavăţului pe malul său stâng. De aici se vor lua şi provizii de apă. La ultimele aşezări se traverseaza Luncavăţul şi începe urcuşul pe poteca ce însoţeşte Valea Plaiului şi iese la Fântâna din Plai, (1,5 ore) singura fântână cu cumpănă care mai există pe aici dar nefuncţională. Aici traseul se racordează la drumul carosabil de culme ce vine dinspre sud, tot din Vaideeni (traseul off road) şi se continuă spre nord pe culmea largă în urcuş uşor, depăşeşte punctul „La Comandă” (unde cândva avea loc numărătoarea oilor)(1106m), ocoleşte vf.Cocinile(1178m), apoi urcă în serpentine spre Vf. Piscul Puţului (1422m). Trece pe lângă Piatra cu Icoană şi urcă prin pădure şi iese la golul de munte lăsând în dreapta (est) Vf. În Cumpene (1544m) (4 ore). Mai sus drumul se derulează pe spinarea Muntelui Marginea sau Mamu, lasă în stânga stâna Marginea (Recii). De acolo se deschid privelişti spre munţii Zăvidanu, Pietrele Găuriciu, Corşoru, Funicelu, Căpăţâna etc. În continuare drumul urcă uşor pe marginea vestică a pădurii de molid, ocoleşte obârşiile văii Găuriciu şi se dispune pe Muntele Căşăria (toponimul provine de la o veche căşărie care a funcţionat la stânele din apropiere (est). Traseul depăşeşte Piatra Căşăriei pe la est, trece pe lângă Pietrele Stroieştilor şi ajunge la Coasta Lacurilor unde se află şi un izvor amenajat.(6-7ore). Locul reprezintă o importantă încrucişare a traseelor turistice şi oferă privelişti deosebite spre vf. Balota şi Vf.Căpăţâna. În continuare traseul urcă pantele sudice ale Vf. Funicel, se îndreaptă spre nord-vest, depăşeşte şaua dintre Vf. Funicel şi Vf. Beleoaia şi se dispune pe drumul carosabil ce ocoleşte obârşiile Văii Roşia îndreptându-se spre vf. Nedeia pe care îl ocoleşte pe la sud (Şaua La Nedei). Din acel punct se îndreaptă spre vest pânâ în şaua Negovanu apoi se îndreaptă spre nord şi coboară pe culme spre şaua Gropiţa (1650m) (8-9ore). In acest punct se desprinde spre Latoriţa (vest) o potecă marcată cu punct galben ce coboară în Valea Latoriţei la Borogeana. Traseul se continuă spre nord apoi spre nord-est prin pădurea de molid ocolind pe la sud Piatra Târnovului după care iese în poiana largă unde se află stînele din Târnovu Mic.(9-10ore). În continuare traseul se dispune oarecum orizontal, trece pe la şipotul Izvorul vieţii cu apă foarte bună, şi se îndreaptă spre nord către stânele din Târnovu Mare (10-11 ore), trece pe lângă stâncile lui Lazăr (de la numele renumitului păstor Lazăr Apostoloiu) apoi se îndreaptă spre est şi coboară pe drumul de tractor din bazinul Pârâului Sec spre Valea Repedea pe care o urmează până la Ciunget (13-15 ore).
Traseul este in curs de efectuare a lucrarilor de marcare cu indicatoare.
Legendele locului:
Denumirea “Piatra Fetei” are următoarea legendă.
Demult, tare demult, pe când pe aceste plaiuri se spune că trăiau uriaşii - cărora oamenii le spuneau jidovi - aceştia îşi aveau locuinţele în munţii Parângului, la Păpuşa şi Mohorul. Doi copii de zmei, sărind din munte în munte, au ajuns în varful Nedei şi s-au luat la întrecere care va arunca un bolovan mai departe. Fata a aruncat bolovanul mai departe decât băiatul, acesta numindu-se şi azi “Piatra Fetei”.
Toponimul “Piatra cu icoană” demonstrează faptul că păstorii au fost oameni credincioşi şi au fixat o icoană în acestă piatră închinându-se icoanei atât la urcare cât şi la coborârea din munţi pentru a fi ajutaţi de Divinitate.
Urmează stâna “Marginea răcenilor”, apoi un grup de stânci demunite “Pietrele stroeşti”. Nu departe de aceste pietre, spre stânga se află un pisc căruia bătrânii îi spuneau “Piscul colibelor”. Denumirea ar proveni de la faptul că ardelenii care au venit în trecutul îndepărtat în nordul Olteniei, s-ar fi aşezat o perioadă pe aceste locuri, apoi au coborât în satul Vai de ei, azi Vaideeni.
În dreapta plaiului, spre Luncavăţ, urmează muntele Căşeria, denumirea venind de la faptul că la începutul sec. XX a existat o “Căşerie” (caş/ Căşerie) loc unde pentru prima dată s-a făcut brânza telemea în locul brânzei de burduf care predomina în trecut pe aceste plaiuri.
După “Costa Lacurilor” urmează “padina Nedeiului” care este un loc şes, aproape de vârful Nedei. Aici avea loc nedeia păstorilor unde se adunau cei din nordul Olteniei dar şi cei din zona Mărginimii Sibiului şi din Cimpa de la Petroşani. Această nedeie a fost coborâtă în satul Polovragi din Gorj în urma unei întâmplări ce este povestită în Legenda “Piatra Fetei”. Piatra Fetei se află în muntele Repezi din munţii Lotrului. Legenda spune că, odată, în vremurile străvechi, în ziua de Sfânt' Ilie se ţinea o frumoasă nedeie, pe culmea munţilor Căpăţâna în vârful Nedei. Într-o zi pe când se încinsese o horă mare a intrat să joace şi o fată frumoasă, iar lângă ea s-au prins doi flăcăi necunoscuţi. În toiul jocului cei doi flăcăi au răpit fata şi au zburat cu ea peste apa Latoriţei, în muntele Repezi. Toată lumea a început să o caute. În acest timp s-a pornit o ploaie năpraznică cu vant şi trăznete. Oamenii au căutat toata ziua, iar a doua zi au găsit zmeii morţi şi fata omorată de aceştia. Stânca cu care omorâseră fata are în părţi o culoare vânătă, semn că pe acolo a curs sângele zmeilor, iar la mijloc culoarea roşie, semn că pe acolo a curs sângele fetei nevinovate. Cam la 15 metri în prăpastie se află un loc numit de localnici „ poliţa ” unde cresc şi în prezent flori de grădină: busuioc, stânjenei şi bujor. Legenda spune că aceste flori ar fi căzut de la brâul fetei, care a avut un buchet de flori la cingătoare după obiceiurile din bătrâni. De atunci această stâncă din muntele Repezi, din stânga Latoriţei, se numeşte „Piatra Fetei”.
Trecând vârful Nedeiului plaiul se bifurcă, în stânga se îndreaptă către Curmătura Olteţului, pe la Muchia lui Maxim şi Turcinul Polovrăgenesc, iar în dreapta, pe muntele Huluzu, coboară spre Gropiţe şi Târnovul. Până să ajungem în Târnovul, plaiul coboară pe o coastă numită Borojana, traversează Latoriţa apoi urcă în muntele Repezi.
În Piatra Târnovului se află o peşteră unde se spune că ar fi ascunşi banii haiducilor. Mulţi au căutat să intre în acestă peşteră dar nu au reuşit până în prezent. Legenda spune că în locul unde se află banii s-ar găsi un balaur şi cel care va intra acolo va fi omorât. Până a ajunge la Târnovul, pe teritoriul muntelui Huluzu se află nişte peşteri necercetate încă.